Era cam pe la jumătatea dramei când mi-am dat seama că treaba e serioasă și această dramă coreeană poate concura cu cele mai bune văzute până acum. De obicei îmi plac cele care îți dau de gândit, sunt pline de învățăminte și aceasta este una dintre ele. Acțiunea se învârte în jurul unei fete care descoperă că e bolnavă și nu mai are mult de trăit și o zeitate care se ocupă cu sfârșitul oamenilor.
Tak Dong Kyung lucrează ca editor și află că are o boală incurabilă și doar trei luni de trăit. Cum un ghinion nu vine niciodată singur, află în aceeași zi că iubitul ei era de fapt însurat și șeful ei se comportă mai enervant decât de obicei. Așa că atunci când vede stele căzătoare își dorește ca lumea să se termine.
Nu se aștepta ca Myul Mang, o zeitate care se ocupă cu sfârșitul oamenilor să o audă și să facă un pact cu ea. Fac un contract care uneori mi-a pus logica la încercare, dar ideea este că s-au blocat într-un punct destul de sensibil. Dacă ea nu moare, trebuie să moară în locul ei persoana pe care o iubește cel mai mult. Ca să-și salveze familia, Dong Kyung promite să se îndrăgostească de Myul Mang. Ceea ce inițial era un plan bun pentru că zeitatea era cam arogantă și crudă și își dorea oricum sfârșitul după o existență solitară și înconjurată de moarte, se dovedește mai greu pentru cei doi, pentru că, da, cei se îndrăgostesc. Lucrurile nu sunt atât de simple pentru că de dragostea lui Dong Kyung depinde soarta întregii omeniri.
Myul Mang este un personaj ușor antipatic la început. În a doua etapă mi-a părut rău pentru el, pentru existența lui în care trebuie să aducă sfârșitul oamenilor, fără ca nimeni să-l înțeleagă. De aceea mi s-a părut și ușor de manipulat, în principal de Sonyeoshin, un fel de șef al zeităților întruchipat într-o fetiță bolnavă. La un moment dat, îi arată cum i-a afectat în mod indirect viața lui Dong Kyung, ducând la nefericirea ei. "You being loved by her? What a grand dream." Totuși, am început să-l apreciez când începe să aibă compasiune pentru oameni, să se străduiască și totul datorită lui Dong Kyung.
Dong Kyung: So you're saying you're winter, darkness and the end of everything?
Myul Mang: Yes.
Dong Kyung: Hey, I like winter, I like the darkness of the night and when things end. If you think about it, spring, morning and new beginnings also come because of you. It means you're responsible for both my misery and happiness.
Tak Dong Kyung este o fată care a avut parte de nefericire în viața ei, rămănând fără părinți de la o vârstă fragedă. Ea și fratele ei sunt crescuți de mătușa lor alături de care au o relație foarte bună. În timpul tratamentului lui Dong Kyung, mătușa se mută înapoi în Coreea pentru a avea grijă de ea. Cu toate acestea, deși docilă, Dong Kyung are abilitatea de a se apăra când este provocată și acest lucru se vede cel mai bine la locul de muncă. Când șeful ei este dificil sau când un scriitor face remarci jignitoare la adresa altei scriitoare, Dong Kyung nu ezită să le zică câteva. Nu este tipul acela de fată temperamentală, mi-a plăcut la ea faptul că este mai chibzuită și se gândește de două ori înainte de a lua o decizie.
În discuție mai intră și întrebarea dacă Dong Kyung s-ar mai fi îndrăgostit de sfârșitul ei dacă acesta nu arăta convențional de chipeș. Nu pot spune că Myul Mang nu e arătos, dar ceea ce îl face și mai atrăgător din punctul meu de vedere sunt încercările stângace de a înțelege ce simt oamenii. Replicile șarmante și sarcastice îl definesc, fără a îndepărta compasiunea și respectul față de cei cu care interacționează.
Un personaj foarte interesant este Sonyeoshin și mărturisesc că până la jumătatea dramei, nu am înțeles de ce parte se situează. Apoi am înțeles că, fiind un personaj bazat pe Dumnezeu, nu e prea mult de despicat. Dumnezeu își iubește copiii, cum de altfel, fetița care înfățișează zeitatea îi spune lui Dong Kyung.
Dong Kyung: I've always resented the deity but the deity I have resented is so tiny and frail. I didn't know, what a deity would have to do to carry the burden of the world on those small shoulders.
Sonyeoshin: I've been hearing a lot of things I've been wanting to hear. ... the only person that can help you is yourself. Love him. Be madly in love and live your life. He was born for you anyway. I created him for humanity.
Ar trebui să fim recunoscători și să spunem asta mai des. Ar trebui. În definitiv ce ne oprește să arătăm că suntem recunoscători pentru o vorbă sau un gest bun, pentru un prieten, pentru o masă, pentru orice. Când protagonista își scria dorințele în caiet, mi-am amintit de o altă dramă, Goblin the lonely and great God. Și acolo protagonista, spre final, spusese că era recunoscătoare că o zi așa banală a fost bună, deși s-a dovedit a fi ultima. Fatalitatea ne forțează să prețuim mai mult lucrurile pe care le avem.
Sonyeoshin: She said she was never miserable because of you. I always wish that I'm wrong. I hope you guys are right.
Myul Mang: But we're always wrong. And you're always right.
Sonyeoshin: False hope is hope too. False love is still love.
Cei din planul secundar sunt Na Ji Na, Lee Hyun Kyu, Cha Joo Ik care fac un triunghi amoros plăcut, nimic dramatic de care să te saturi. Na Ji Na este cea mai bună prietenă a lui Dong Kyung, cele două sunt adorabile împreună. Totuși, Na Ji Na nu se poate decide între prima ei dragoste Lee Hyun Kyu, care i-a dat papucii printr-un sms sau carismaticul coleg de lucru a lui Dong Kyung. Deși pare o alegere facilă, Ji Na încearcă să vadă dacă persoana de care s-a îndrăgostit în liceu este aceeași care i-a ieșit în drum și dacă circumstanțele absenței lui sunt atenuante.
Ceea ce am învățat din această dramă este că nu trebuie să ai zilele numărate ca să știi că, de fapt, le ai. Cei din dramă sunt norocoși, știu când este timpul, dar noi nu. Așa că nu mai amânați unele lucruri, ieșiți în oraș, mâncați ce vă place, ascultați muzică, râdeți și faceți cadouri și când nu e Crăciunul. Spuneți-le oamenilor când vedeți ceva frumos în ei. Cred că acesta e mesajul și sper că o să vă rămână în minte, așa cum sper să-mi rămână și mie.
No comments:
Post a Comment
Leave a comment, I'll enjoy every letter of it.